Pavel explică în continuare cum am devenit mădulare ale Trupului lui Cristos. Printr-un (sau într-un) singur Duh, (termenul din greacă pentru en poate fi tradus prin in, cu sau prin, toate fiind exacte, în funcţie de context, dar noi considerăm că „în" este traducerea cea mai „literală", întrucât are legătură cu grecescul en) noi toţi am fost botezaţi într-un singur trup. O traducere mai literală a acestui text ar fi: „într-un singur Duh" prin asta înţelegându-se că Duhul este elementul în care am fost botezaţi, după cum apa este elementul în care suntem cufundaţi, la botezul credinciosului. Sau ar putea însemna că Duhul este Agentul care efectuează botezul, acesta fiind cel mai probabil şi mai accesibil sens.

Botezul Duhului Sfânt a avut loc în Ziua de Rusalii. Atunci s-a născut biserica. Noi ne însuşim binefacerile acelui botez atunci când suntem născuţi din nou, devenind membri ai Trupului lui Cristos.

Trebuie să subliniem câteva lucruri importante aici: Mai întâi, botezul Duhului Sfânt este acea operaţie divină care îl aşează pe credincios în Trupul lui Cristos. Nu este identic cu botezul cu apă, cum reiese clar de la Matei 3:11;Ioan 1:33;Fapte 1:5. Nu este o lucrare a harului ulterioară mântuirii, prin care credincioşii ar deveni mai spirituali. Toţi corintenii fuseseră botezaţi în Duhul, dar Pavel îi mustră pentru că sunt fireşti (sau „carnali") - adică neduhovniceşti (1Corinteni 3:1). Nu este adevărat că vorbirea în limbi ar fi semnul distinctiv sau indispensabil al faptului că cineva a fost botezat de Duhul, căci se spune clar în textul de faţă că toţi corintenii au fost botezaţi în Duhul, dar nu toţi vorbeau în limbi (1Corinteni 12:30). Există, în situaţii de criză, unele experienţe ale Duhului Sfânt, atunci când un credincios se predă cu totul controlului Duhului, fiind apoi umplut cu putere de sus. Dar o atare experienţă nu e totuna cu botezul cu Duhul Sfânt şi nu trebuie confundată cu acesta.

Versetul spune în continuare că credincioşii au fost adăpaţi dintr-un singur Duh. Asta înseamnă că se împărtăşesc cu toţii din Duhul lui Dumnezeu în sensul că îl primesc, ca Persoană ce locuieşte în ei, gustând şi din binefacerile lucrării Sale în viaţa lor.