Nu puteţi bea paharul Domnului şi paharul demonilor; nu puteţi lua parte la masa Domnului şi la masa demonilor. În versetul acesta, paharul Domnului este o expresie figurată, prin care se exprimă binefacerile de care avem parte prin Cristos. Este o figură de stil numită metonimie, în cadrul căreia se numeşte vasul, pentru a denota conţinutul său (sau, conform dicţionarului de neologisme: o figură de stil constând în înlocuirea unui termen prin altul, legat de primul printr-un oarecare raport, de la cauză la efect, de la abstract la concret, n.tr.)- Tot aşa aici expresia masa Domnului este folosită cu sensul figurat, nefiind acelaşi lucru cu Cina Domnului, deşi ar putea-o include pe aceasta din urmă. O masă este un obiect de mobilier, pe care se aşează alimentele şi în jurul căruia oamenii au părtăşie. Aici masa Domnului înseamnă suma totală a binecuvântărilor de care avem parte în Cristos.
Când Pavel spune că nu puteţi bea paharul Domnului şi paharul demonilor, că nu puteţi să luaţi parte la masa Domnului şi la masa demonilor, el nu vrea să spună că este o imposibilitate fizică. Căci fizic ar fi posibil ca un credincios să meargă, de pildă, la un templu idolesc şi să participe la ospăţul de acolo. Dar ceea ce vrea să spună Pavel este că acest lucru ar fi incompatibil din punct de vedere moral cu poziţia credinciosului. Ar fi un act de trădare şi neloialitate faţă de Domnul Isus, să-I mărturiseşti, pe de o parte, credinţă şi loialitate, iar pe de alta să te duci şi să ai părtăşie cu cei ce aduc jertfe idolilor! Ar fi o dovadă de cumplită inconsecvenţă morală, ca să nu mai spunem că ar fi total greşit!