Scripturile în fiecare zi

Domnul este „un Dumnezeu al iertării, milos şi îndură­tor“ (Neemia 9.17). Încă o dată Îşi va eli­be­ra poporul, iar de data aceasta prin mâna lui Iefta. Isto­ria acestui judecător începe într-un fel asemănător celei a lui Abimelec. Dar, în loc să se revolte, să se răzbune pe fraţii lui, renunţă la ceea ce are de drept şi se retrage în ţara Tob, unde Dumnezeu va şti să-l găsească atunci când va veni timpul.

Iefta, privat de partea sa de moştenire, urmărit de fraţii săi şi exilat într-o ţară străină, de unde revine apoi ca eliberator, Îl prefigurează, sub acest aspect, pe Domnul Isus. Salvatorul poporului trebuie, în mod imperios, să fie şi „cap“ al lor şi „căpetenie“ peste ei (10.18; 11.8, 9, 11). Este Hristos şi una şi alta pentru voi? După ce a fost res­pins de poporul Său Israel, care n‑a vrut să-I re­cu­noască drepturile, Hristos este acum absent, înălţat la cerurile din care va reveni cu pu­te­re şi ca Învingător (vezi Luca 19.12‑14). În faţa vrăjmaşilor lui Israel, Iefta este plin de curaj. Cum răspunde el la pretenţiile lor, la minciu­nile lor? Fă­când apel la adevărurile de început şi spriji­nindu‑se pe binecu­vân­tările de altădată. Prin­ci­piile Cuvântului care i-au călă­uzit pe credin­cioşii din generaţiile trecute trebuie bine cunoscute şi menţinute cu fermitate (2 Tes. 2.15).