Scripturile în fiecare zi

27

Decembrie

Iosua 22:21-34

Fiii lui Ruben, Gad şi Manase îşi explică intenţiile, iar sinceritatea lor este recunoscută de fraţii lor. La ce servea acest altar impunător? Nu exista lân­gă Iordan un monument mult mai reprezen­tativ, mormanul de douăsprezece pietre, simbol al uni­tăţii poporului în poziţia sa cerească (Iosua 4)? Dar, cu siguranţă, aceste două seminţii şi jumătate îşi pierduseră (ca atât de mulţi creştini) plinătatea bucuriei pen­tru privilegiile lor. În creştinătate s-au ridi­cat multe „altare“ care izbesc pri­virile. Înălţate după imaginaţia omului, în loc să mărturisească unitatea Bisericii, ele îi proclamă mai degrabă divizările. Şi dreapta indignare a celor nouă seminţii şi jumă­tate ne arată cât de „în serios“ trebuie luată dez­bi­na­rea poporului lui Dumnezeu. Insti­tuirea şi prezentarea unor principii măreţe, chiar dacă sunt conform Scrip­turii, nu vor înlocui realitatea bucuriilor din „ţară“.
Credinciosul care a experimentat aceste bu­curii nu este întotdeauna în măsură să dea altora multe explicaţii. Dar poate să-i invite: „Veniţi şi vedeţi“ (Ioan 1.39, 46). „Dacă aţi gustat, în adevăr, că Dom­nul este bun“, spune apostolul Petru, „de El apropiindu-vă... sunteţi zidiţi o casă spirituală ...“  (1 Pe­tru 2.3-5).