Scripturile în fiecare zi

17

Decembrie

Iosua 13:1-14

DOMNUL îi aminteşte lui Iosua că rămăsese foarte mult pământ de luat în stăpânire. Frontie­rele ţării îi fuse­seră arătate (1.4). Erau uşor de reţinut. La sud: un mare deşert; la nord: un mare mun­te, Libanul; înspre orient: un mare fluviu, Eufratul; în sfârşit, la apus: o întinsă mare, Mediterana. Teritoriul care tre­buie ocupat prin credinţă are frontierele identice cu cele ale aceleiaşi lumi care ni se prezintă şi nouă: aridă, fără rod pentru Dumnezeu (deşertul); plină de orgoliu şi de deşertăciune (muntele); prosperă şi foarte ocupată (fluviul); violentă, încontinuu zbuciumată (marea – Iuda 13; Isaia 57.20).
Să ne păzim, dragi copii ai lui Dumnezeu, să nu căl­căm în afara acestor hotare. Mulţi au făcut aceasta fiind atraşi sau din simplă curiozitate şi majoritatea dintre ei nu s-au mai întors niciodată. În schimb rămânea în interiorul graniţelor „foarte mult pământ de luat în stăpânire“. Comorile ine­pu­i­za­bile ale Cuvântului, bogă­ţiile nemăsura­te ale Domnului Hristos aşteaptă ca noi să le luăm în stăpânire „astfel ca − potrivit rugăciunii apostolului − să fim deplin în stare să înţelegem împreună cu toţi sfinţii care sunt lăr­gi­mea şi  lungimea şi adâncimea şi înălţimea; şi să cu­noaştem dragostea lui Hristos ...“ (Efeseni 3.18-19).
Creştini, iată dimensiunile in­finite ale moştenirii noastre în El!