Scripturile în fiecare zi

13

Noiembrie

Deuteronom 29:1-17

Întregul Israel se adunase pentru a auzi cuvin­tele legământului. Puterea şi dragostea DOMNU­LUI făcuseră mari minuni pentru ei. Poporul le văzuse (v. 2), dar nu cu ochii inimii (v. 4; Efeseni 1.18). Semnele împlinite în favoarea lor n-au avut nici un efect moral asupra conştiinţei lor. La fel a fost şi în zilele când Domnul Isus Se afla pe pământ: „mulţi au crezut în Numele Lui, privind sem­nele pe care le făcea El. Dar Isus Însuşi nu Se încredea în ei ...“ (Ioan 2.23, 24). Şi noi riscăm să ne unim cu ei ori de câte ori ne mulţumim cu o cunoaştere intelectuală a adevărului.
Totuşi v. 4 afirmă că Dumnezeu nu-i dăduse lui Israel urechi să audă până în acea zi. A fost atunci vina lui Israel că nu a ascultat? Cu siguranţă da! Apostolul Pavel îl face total responsabil pe acest popor care în mod voit şi-a închis ure­chile, ca nu cumva să audă şi să fie convertit (Fapte 28.27, 28). „Deci să vă fie cunoscut − insistă el − că mântuirea aceasta a lui Dum­nezeu a fost trimisă naţiunilor; şi ele vor auzi“. Domnul doreşte ca aceasta să nu fie în zadar şi ca nimeni dintre noi să nu-şi împietrească inima, ascul­tând astăzi vocea Lui (Evrei 3.7, 15; 4.7). Să observăm repetarea frecventă a cuvântului „astăzi“ pe tot parcursul ultimelor capi­tole ale acestei cărţi.