Scripturile în fiecare zi

1

Aprilie

Exod 4:18-31

Înainte Moise plecase fără să fi fost trimis de Dumnezeu. Acum, când îl trimite Domnul, ri­di­că tot felul de obiecţii posibile pentru a nu ur­ma chemarea: inca­pa­-ci­tatea sa (3.11), ignoranţa sa (3.13), lipsa lui de auto­rita­te (4.1), de talent în a vorbi frumos (v.10), de apti­tudini pen­tru această misiune a sa, cu dorinţa ca alt­cineva să o în­de­pli­neas­că (v.13), eşecul primei lui încer­cări (5.23), lip­sa de înţelegere manifestată de fraţii săi (6.12). Oare nu ve­nim şi noi deseori cu asemenea mo­tive pen­tru a nu asculta? Versetele 24-26 ne amintesc de fap­tul că, înainte de a intra într-o slujbă publică, este nece­sar ca slujitorul lui Dumnezeu să-şi fi pus propria casă în ordine. Până acum, probabil sub influenţa soţiei sale, Moise nu-şi cir­cumcisese fiul în semn de condamnare a cărnii. Dum­nezeu o cerea (Gen. 17.10-14) ca pe un lucru necesar şi drept în casa slujitorului Său. Şi aceasta era o proble­mă care trebuia rezolvată sub amenin­ţarea morţii!
Versetele 27 şi 28 ne indică unde sunt chemaţi să se întâlnească fraţii: la muntele lui Dumnezeu – şi, de ase­menea, care trebuie să fie subiectul conversaţiei lor: Cuvântul lui Dumnezeu şi lucrările Sale minunate.
La începutul capitolului, Moise spusese: „Iată, nu mă vor crede“. Dar Domnul le-a pregătit inimile, astfel că la sfârşitul capitolului putem citi: „şi poporul a crezut“ (v.31, comp. cu 2 Cronici 29.36). Chiar îna­in­te de a fi fost eliberaţi, ei se pleacă înaintea Lui.