Scripturile în fiecare zi

1

Martie

Geneza 37:1-17

Începem astăzi frumoasa istorie a lui Iosif. Pro­ba­bil că în întreaga Scriptură nici o persoană nu-L întruchipează mai bine pe Domnul Isus decât o face Iosif. Subiect al dragostei tatălui său, el este în acelaşi timp victima urii şi a gelo­ziei fraţilor săi, fiii lui Israel (comparaţi cu Ioan 3.19; Matei 21.38). El aduce mărturie îm­potriva lor despre răutatea lor (v. 2) şi în faţa lor despre viitoarea sa înălţare pe care ei refuză să o creadă. Astfel Hris­tos, centrul profeţiilor privind pămân­tul (v. 7) şi cerul (v. 9), a fost martorul credincios şi adevă­rat atât împotriva lumii, mărturisind despre lucră­rile ei rele (Ioan 7.7), cât şi înaintea lumii, mărtu­risindu-Şi gloriile Sale viitoare (Matei 26.64).
Iacov l-a îmbrăcat pe Iosif într-o haină pestriţă, semn vizibil al bunăvoinţei pe care i-o acorda. Domnul Isus, de asemeni, a fost prezentat public ca subiect al plăcerii Tatălui (Matei 3.17; Fapte 2.22). Iosif este pentru fiecare dintre noi un model de ascultare. „Iată-mă“ (v. 13), răspunde el tatălui său când îl trimite să-i viziteze pe fraţii lui care îl urau nespus. Dar ce strălucit exemplu avem noi în Domnul Isus! El S-a prezentat pe Sine Însuşi în perfectă ascultare când Tatăl a dorit să-L trimită: „Iată-Mă, vin; ... este desfătarea Mea, Dumne­zeul Meu, să fac plăcerea Ta“ (Psalmul 40.7, 8).