Sămânța bună

Uneori nu‑ți vine să‑ți crezi ochilor, de exemplu când vezi unghiile unui urangutan vopsite în violet. Nebunesc, nu‑i așa? Urangutanul tocmai fusese operat într‑un adăpost pentru animale, iar acum începe să se trezească din anestezie. Îngrijitorul se comportă ca un cosmetician și îi aplică ojă de culoare violet pe unghii. Ce rost are lucrul acesta? Ei bine, această procedură necunoscută urangutanului de la nivelul unghiilor îi distrage atenția, astfel încât el să nu apuce să tragă de bandaj și să‑și zgârie rănile proaspete. Se intenționează ca animalul să petreacă ceva timp zgâriindu‑și oja. O astfel de distragere a atenției este, de fapt, un ajutor împotriva altor suferințe ale sale.

Ceea ce ar avea oarecare sens cu urangutanul nu se poate însă nicidecum aplica în dreptul omului. Noi, oamenii, suntem adesea răniți, prin accidente, boli de tot felul, prin despărțire, concediere de la locul de muncă, șomaj. Cum gestionăm propriile răni? Reflectăm la prioritățile din viață? Ne întrebăm oare dacă nu cumva Dumnezeu vrea să ne spună ceva prin durerea care ne‑a ieșit în cale? Sau doar ne distragem atenția ocupându‑ne cu altceva și ieșind cu superficialitate din situație, fără nicio lecție? Nu ajută la nimic să fim preocupați doar de „oja“ distractivă și să nu auzim vorbirea lui Dumnezeu în viața noastră. Dumnezeu ne vrea vindecarea, dar are nevoie de ascultarea noastră. Să luăm aminte la ce are El să ne spună! Copiii de asemenea își pierd direcția, atunci când distracția devine centrul vieții lor. Să nu ne amăgim cu „pace, pace“, când de fapt totul în viață este un zbucium nesfârșit! Marele Medic vrea să ne dea mântuirea Lui. Să Îl prețuim pe acest Salvator fără seamăn!