Sămânța bună

I‑a vindecat pe cei bolnavi, i‑a eliberat pe cei posedați de demoni și i‑a hrănit pe cei flămânzi. Pe absolut toți cei care veneau la El cu problemele lor, Domnul i‑a ajutat. Când pașii Săi străbăteau Israelul, Mântuitorul a vindecat mulți bolnavi, pentru a arăta clar principalul motiv al venirii Lui: „Nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. N‑am venit să‑i chem pe cei drepți, ci pe păcătoși la pocăință“ (Luca 5.31,32).

Chiar și astăzi, acest Salvator minunat este dispus să ajute pe oricine se află în nevoie. Este adevărat că nu mai trăiește aici jos, pe pământ, ci în cer, însă oferta Sa este valabilă: „Veniți la Mine toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă!“ (Matei 11.28). Să vii la El înseamnă să crezi în El și să te apropii de El prin rugăciune. Până în ziua de azi, Fiul lui Dumnezeu Se preocupă de mântuirea eternă a celor pierduți. El îi cheamă să se întoarcă de la calea lor păcătoasă și să creadă în El. Toți pot veni la El cu povara păcatelor lor și să o arunce asupra Lui printr‑o simplă mărturisire. Făcând aceasta, conștiința lor găsește odihnă.

Astăzi dar, prieten drag, cât mai este milă,
Cât iertarea nu și‑a‑nchis cea din urmă filă,
 

Cât mai poate pâlpâi jarul sub cenușă,
Stai și‑ascultă: Domnul tău bate‑acum la ușă!
 

Iată, azi El Și‑a întors către tine fața!
Omule, fii înțelept: azi primește viața!
 

(C.I.)