Sămânța bună

Nu este nimic mai măreț ca a fi creștin și nu este privilegiu mai mare ca a sluji Dumnezeului viu! Deși unii tineri cred că este un lucru plictisitor să fii creștin, realitatea este pe dos: este foarte plictisitor să nu fii creștin. Ce binecuvântare să ajungi să-L cunoști pe Dumnezeul oricărui har și să-L slujești și să-L aștepți pe Fiul Lui! Atributele glorioase ale acestui Fiu Preaiubit au atras plăcerea Tatălui și ele atrag tot mai mult inimile noastre, cu cât Îl contemplăm mai de aproape.

Dreptatea Lui: Când a intrat pe un măgar în cetatea Ierusalim, s-a împlinit textul din Zaharia 9.9: „Iată, Împăratul tău vine la tine; El este drept, aducând mântuire“.

Ascultarea Lui: Ucenicilor Săi le-a spus: „Mâncarea Mea este să fac voia Celui care M-a trimis și să împlinesc lucrarea Lui“ (Ioan 4.34). Astfel a mers spre Golgota și a ascultat de Dumnezeul Său până la moarte.

Dependența Lui: „Fiul nu poate să facă nimic de la Sine, ci numai ce vede pe Tatăl făcând“ (Ioan 5.19). Isus Hristos nu a făcut niciun pas fără Tatăl Său.

Smerenia Lui: „Fiul Omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească“ (Matei 20.28). De aceea, El le-a spus ucenicilor Săi: „Învățați de la Mine, căci Eu sunt blând și smerit cu inima“ (Matei 11.29).

Supunerea Lui: În grădina Ghetsimani, când S-a gândit la suferințele morții, Domnul S-a rugat: „Ava, Tată, … depărtează de la Mine paharul acesta! Totuși, nu ce voiesc Eu, ci ce voiești Tu“ (Marcu 14.36).