Sămânța bună

De fapt, știm cu toții că niciunul dintre noi nu va rămâne veșnic pe pământ. Totuși, mulți dintre noi ignoră această realitate. O femeie ajunsă la vârsta de optzeci de ani îi spunea soțului ei: „Dacă unul dintre noi moare, eu mă mut într-un cămin pentru persoane vârstnice!“.

Poate râdem de aceste cuvinte. Dar cum stau lucrurile cu noi? Suntem conștienți că putem fi chemați de pe acest pământ chiar astăzi? Ne-am pus viața în ordine cu Dumnezeu și ne-am îngrijit astfel unde ne vom petrece veșnicia? Din nefericire, mulți oameni evită să răspundă la aceste întrebări.

Unul spune: „Lăsați-mă în pace cu acest subiect! Când voi ajunge în acea situație, mă voi preocupa cu acest subiect“. Și astfel amână să se decidă pentru Isus Hristos și uită că timpul nu este în mâna lui. Cine știe dacă cu puțin timp înainte de moarte se mai poate întoarce la Dumnezeu? De aceea, Dumnezeu ne îndeamnă: „Astăzi, dacă auziți glasul Lui, nu vă împietriți inimile“ (Evrei 3.15).

Altul spune: „Cu moartea se sfârșește totul!“. Un astfel de om crede minciuna lui Satan, pentru a-și liniști conștiința și pentru a evita să ia o decizie cu privire la viața de dincolo de moarte. În Biblie însă scrie:

„Căci toți trebuie să fim arătați înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, pentru ca fiecare să primească răsplata pentru lucrurile înfăptuite în trup, potrivit cu binele sau răul pe care-l va fi făcut“ (2 Corinteni 5.10).