Sămânța bună

Eram într-o excursie în munți și am întâlnit un bărbat și o femeie. Numaidecât am intrat cu ei în vorbă despre frumusețea creației lui Dumnezeu. În acel loc era un impunător perete de stâncă, ce se întindea pe verticală câteva sute de metri. Am privit în sus și i-am întrebat pe cei doi cum poate omul ajunge în cer.

„Eu țin poruncile lui Dumnezeu“, a spus femeia. Atunci eu i-am zis: „Niciun om nu a putut ține cele zece porunci; numai Domnul Isus Hristos le-a împlinit. Nimeni nu poate să-și câștige singur cerul, nici să stea în fața lui Dumnezeu la judecată“. Dar femeia a insistat că vom fi salvați, dacă ținem poruncile. Atunci am întrebat-o: „Să presupunem că drumul spre cer ar trece peste acest perete de stâncă – ați încerca să vă suiți pe el?“. Ea a spus că nu; știa că un singur pas greșit ar fi costat-o viața. Atunci i-am spus: „În Cuvântul lui Dumnezeu stă scris: «Cine va păzi toată legea, și va greși într-o singură poruncă, se face vinovat de toate»“ (Iacov 2.10).

Îngândurată, femeia a tăcut. Atunci bărbatul, care a ascultat în tăcere toată conversația, a spus: „Numai credința salvează“.

Nu faptele noastre ne salvează, ci numai credința în Hristos și în ceea ce a făcut El pe cruce! Prin El, Salvatorul, fiecare om poate să vină la Dumnezeu, dacă vrea. Isus Hristos este Calea prin care ajungem în gloria cerului. Toate celelalte căi duc la pierzare.