Sămânța bună

O fetiță era obișnuită să traverseze cimitirul satului pentru a ajunge repede acasă. Într-o zi a fost întrebată dacă nu îi este teamă când trece seara prin acel loc. „Nu“, a răspuns fetița, „casa mea este direct pe partea cealaltă“.

Ce se află pentru noi direct pe partea cealaltă a cimitirului, pe partea cealaltă a morții? Pentru mine, care mă încred în Hristos și în lucrarea Lui de răscumpărare, acolo se află casa Tatălui meu, locul de odihnă la Isus.

Într-un spital, o doamnă era pe moarte; dar fața ei strălucea când spunea: „Ieri mi-a fost foarte rău și am crezut că Domnul mă va lua la El. Dar mai durează puțin până ajung în cer. Acolo este patria mea!“. – Acel spital avea și un pavilion pentru nenumărați pacienți aflați în stadiul terminal al bolii. Un televizor le distrăgea atenția. Totul era făcut în așa fel, încât ei să poată fi preocupați cu altele și să nu trebuiască să se gândească la moarte. – Oare cine dintre acei bolnavi s-a întrebat dacă este pregătit să-L întâmpine pe Dumnezeu? Vor muri oare fără să aibă siguranța cu privire la acest lucru și fără să-și cunoască ținta? Poate au reușit să-și rezolve la timp toate treburile pământești, dar sunt ei în rânduială cu Dumnezeu?

Ce ne așteaptă „direct pe partea cealaltă a morții“? – Este și pentru dumneavoastră casa Tatălui, despre care a vorbit Domnul Isus Hristos (Ioan 14.2,3)?