Sămânța bună

Iair avea o singură fiică, iar aceasta era foarte bolnavă. Acest necaz l-a determinat pe Iair să meargă la Domnul Isus, pentru că știa că Domnul îl poate ajuta. A căzut la picioarele Lui și L-a rugat: „Fetița mea este pe moarte; Te rog să vii și să-Ți pui mâinile peste ea, ca să se facă sănătoasă și să trăiască!“ (Marcu 5.23).

Și noi putem ajunge pe neașteptate în situații dificile. Ce facem atunci? Mergem noi totdeauna cu îngrijorările noastre la Acela care poate să rezolve orice problemă? Adesea, Domnul trebuie să ne trimită o încercare grea, ca să ne determine să căutăm apropierea Lui și să ne punem mai mult încrederea în El. Un creștin s-a exprimat cândva în felul acesta: „Necazul este «câinele ciobănesc» al lui Dumnezeu, pentru a aduce oaia rătăcită la turma Bunului Păstor“.

Când Iair și-a exprimat rugămintea, Isus era înconjurat de o mare mulțime de oameni. A părăsit El mulțimea pentru a Se ocupa de acel copil bolnav? Da, Domnul este întotdeauna gata să ne ajute pe fiecare în parte! Citim cuvintele încurajatoare: „a plecat împreună cu el“. Problema din viața lui Iair încă nu se schimbase în acel moment, dar el nu mai era singur, pentru că Mântuitorul îl însoțea.

Și noi avem această promisiune când ne aflăm ­într-o situație dificilă. Nu suntem chemați să rezolvăm singuri problema, pentru că Domnul Isus merge împreună cu noi. Aceasta este o mare mângâiere!