Sămânța bună
Isaia 53: Hristos, Locțiitorul nostru
El era disprețuit și părăsit de oameni, om al durerii și obișnuit cu suferința, ca unul de la care îți întorceai fața; El era disprețuit și noi nu L-am băgat în seamă.
Isaia 53.3
Isaia 53 este un capitol minunat din Sfânta Scriptură. Mărețul său subiect îl constituie suferințele Domnului în locul nostru la cruce și moartea Lui pentru ispășire. În doar șapte versete ni se zugrăvesc nu mai puțin de treisprezece tablouri ale suferinței Domnului Isus pentru păcătoșii pierduți:
1. El era străpuns pentru nelegiuirile noastre (versetul 5). 2. Zdrobit pentru fărădelegile noastre (v. 5). 3. Pedeapsa care ne dă pacea era peste El (v. 5). 4. Prin rănile Lui suntem vindecați (v. 5). 5. Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor (v. 6). 6. Lovit pentru păcatele poporului Meu (v. 8). 7. A fost voia Domnului să-L zdrobească (v. 10). 8. L-a supus suferinței (v. 10). 9. Își va da viața ca jertfă pentru vină (v. 10). 10. Va vedea rodul muncii sufletului Său (v. 11). 11. Va purta nelegiuirile lor (v. 11). 12. S-a dat pe Sine Însuși la moarte (v. 12). 13. A purtat păcatul multora (v. 13).
Să ne punem acum o întrebare, pe cât de simplă, pe atât de importantă: era El străpuns pentru nelegiuirile mele? Pot eu spune cu adevărat că pedeapsa care îmi dă pacea era peste El?
Dacă tu nu poți pune numele tău în versetele din Isaia 53, atunci, prietene drag, cum ceasul este necruțător, te îndemn să crezi acum în evanghelie!