Sămânța bună

Batjocorit de toți
Cei care stau la poartă vorbesc de mine și bețivii mă pun în cântece.

Psalmul 69.12

Din acest verset înțelegem că Domnul Isus a fost disprețuit și batjocorit de toate păturile sociale, fapt care a culminat la cruce.

În acel timp, bărbații care ședeau la poartă îi reprezentau pe aceia care aveau o poziție deosebită în domeniul juridic sau administrativ. Ei erau apreciați de poporul Israel. Dar pentru Mântuitorul n-au avut cuvinte prietenoase, ci El era un cetățean incomod pentru ei. Marii preoți și cărturarii, care făceau parte din același grup, L-au sfidat pe Isus Hristos și I-au adresat cuvinte jignitoare: „Pe alții i-a mântuit, iar pe Sine nu Se poate mântui! Dacă este El Împăratul lui Israel, să Se coboare acum de pe cruce și vom crede în El!“ (Matei 27.42).

Bețivii se numărau printre păturile inferioare ale societății. Ei se întâlneau în birt și sărbătoreau acolo. La crucea Domnului Isus Hristos, ei și-au bătut joc de El. Din această grupă socială proveneau, probabil, cei doi tâlhari răstigniți împreună cu El. Unul dintre ei I-a adresat Fiului lui Dumnezeu cuvintele: „Nu ești Tu Hristosul? Mântuiește-Te pe Tine Însuți și mântuiește-ne și pe noi!“ (Luca 23.39).

Atât cei mari, cât și cei mici – atât cei nobili, cât și cei marginalizați – toți vorbeau și râdeau de El. Cât de groaznică a fost această batjocură pentru Domnul! Prin cuvintele acestui psalm, Domnul Isus Își exprimă durerea cu privire la acel dispreț: „Toți cei care mă văd își bat joc de mine, își deschid gura, dau din cap“ (Psalmul 22.7); „Am ajuns de batjocura lor; când mă privesc ei, dau din cap“ (Psalmul 109.25).

Citire zilnică: Citirea Bibliei: 2 Împărați 25.18-30 · Psalmul 112.1-10