Sămânța bună

„Totuși, concluzia lipsește“
Și fiți recunoscători.

Coloseni 3.15

Vecinul a intrat în casa prietenului său. Băiețelul acestuia a venit bucuros în întâmpinarea lui și l-a salutat. „Ce s-a întâmplat cu tine?“, l-a întrebat el pe micuț. „Parcă ai venit de pe câmpul de bătălie!“

„Da“, a spus mama, „cam așa pare, dar ar fi putut fi și mai rău. Eram în grădină și l-am rugat pe băiat să aducă grebla. În grabă s-a împiedicat și a căzut cu capul pe greblă. Nu mai era mult, și un vârf i-ar fi putut scoate ochiul. Dar a scăpat ușor, cu câteva zgârieturi și vânătăi“.

Vecinul a privit-o pe mamă ca și când aștepta să mai spună ceva. Dar, pentru că ea nu a adăugat nimic, a întrebat el: „Și ce s-a întâmplat mai departe?“.

„Nimic“, a răspuns mama, „l-am îndemnat pe fiul meu să umble mai atent și să nu mai fie întotdeauna așa de grăbit“.

„Și asta a fost totul?“, a întrebat mai departe vecinul. „Ei, sper că aceasta i-a fost o învățătură și că va fi mai atent pe viitor“, a spus mama.

„Totuși, concluzia lipsește“, a spus vecinul și a adăugat arătând cu degetul în sus: „Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul și nu uita niciuna din binefacerile Lui!“ (Psalmul 103.2).

Cât de ușor uităm să-I mulțumim lui Dumnezeu pentru multele Sale binefaceri! Cât de puțin luăm noi aminte la ocrotirea Lui! Biblia ne îndeamnă: „Cheamă-Mă în ziua necazului, și Eu te voi scăpa“, dar adaugă: „Iar tu Mă vei preamări“ (Psalmul 50.15). Ca unii care zilnic avem parte de bunătatea Domnului, să-I aducem și noi cu recunoștință, zilnic, mulțumirea noastră!

Citire zilnică: Citirea Bibliei: Deuteronom 12.1-19 · Matei 25.14-30