Sămânța bună

Dumnezeu L-a dat ca Jertfă
El, care n-a cruțat pe Însuși Fiul Său, ci L-a dat pentru noi toți …

Romani 8.32

Ce faptă măreață, de necuprins: Dumnezeu Însuși L-a dat pe Fiul Său preaiubit la moarte pentru noi! „Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor … A fost voia Domnului să-L zdrobească; L-a supus suferinței“ (Isaia 53.6,10).

Niciunul dintre noi nu este nici îndreptățit și nici capabil să-și pună păcatele pe Jertfa de ispășire, adică pe Isus. Dar este bine așa, pentru că noi nici măcar nu cunoaștem toată mulțimea păcatelor noastre și nici adâncimea pierzării noastre. Dacă pacea noastră ar depinde de acest lucru, anume ca noi să ne punem păcatele pe această Jertfă, nu am ajunge la adevărata pace cu Dumnezeu.

Noi L-am dezonorat pe Dumnezeu și am păcătuit împotriva Lui. Cineva trebuia să-L împace pe Dumnezeu. De aceea Dumnezeu Însuși a pus păcatele noastre, așa cum a știut El, pe Jertfa de ispășire divină și desăvârșită.

Tot ce era necesar pentru mântuirea noastră, dar și ca să se mențină dreptatea și sfințenia lui Dumnezeu, s-a făcut prin moartea Fiului Său. Cel curat și fără pată a fost judecat în locul nostru. Dumnezeu L-a tratat așa cum am fi meritat noi, ca să ne poată trata pe noi cum pretinde dragostea Sa. Dumnezeu L-a părăsit pe El, pentru a ne accepta pe noi. Domnul Isus a luat locul nostru în moarte și în judecată, ca noi să avem parte de viață, de dreptate și de slavă veșnică.

Nouă nu ne mai rămâne nimic de făcut, decât să-I mulțumim lui Dumnezeu Tatăl și Fiului pentru dragostea nemărginită care s-a arătat la crucea de pe Golgota.

Citire zilnică: Citirea Bibliei: Numeri 10.11-36 · Matei 7.13-23