Sămânța bună

„Oare unde duce drumul acesta?“
Intrați pe poarta cea strâmtă. Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pieire, … dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viață.

Matei 7.13,14

„M-am rătăcit. Oare unde duce drumul acesta?“, așa îl întreba un om băut pe un trecător. Cel întrebat însă îl cunoștea pe omul acela, știa ce viață duce, așa că i-a răspuns cu sobrietate: „Dumneavoastră sunteți de mult timp pe drumul greșit. Acest drum vă duce la pierzare!“.

Omul băut s-a speriat și dintr-odată parcă s-a trezit. L-a recunoscut pe omul credincios care stătea în fața lui și a spus: „Da, domnule, aveți dreptate. Trebuie să mă schimb, altfel merg în pierzare“. Credinciosul i-a răspuns prietenos: „Dar Dumnezeu nu vrea să mergeți în pierzare“. El l-a condus pe om acasă și i-a mai spus câteva cuvinte care să-l ajute.

La scurt timp după această întâmplare, acel om a fost eliberat de alcool și de legăturile acelei patimi. A venit la Dumnezeu și și-a recunoscut păcatele. Și, prin credința în Isus Hristos și în lucrarea Lui de salvare, a devenit un om nou. El a părăsit calea lată, care duce la pieire, și a trecut pe calea îngustă, care duce la viață.

Pe această cale lată care duce la pieire merge fiecare om atât timp cât nu intră pe „poarta cea strâmtă“. Prin poarta cea strâmtă intră omul când, conștient de propria-i viață, se îndreaptă spre Dumnezeu. La aceasta ne invită Dumnezeu pe fiecare. Cu acest cuvânt biblic despre poartă și cale, Domnul Isus ne transmite, pe cât de solemn, pe atât de prietenos, o invitație: Intrați pe poarta cea strâmtă!