Sămânța bună

Curajul marinarilor (1)
Cei care se coborâseră pe mare în corăbii … aceia au văzut lucrările Domnului și minunile Lui în adânc.

Psalmul 107.23

Sir Ernest Henry Shackleton a fost un explorator anglo-irlandez. Într-o expediție în Antarctica, vaporul pe care călătorea împreună cu echipajul lui s-a zdrobit de un bloc uriaș de gheață, singura lor speranță fiind posibilitatea ca o echipă formată din doar câțiva marinari să meargă în căutarea unui ajutor, folosindu-se de o mică ambarcațiune, lăsându-i pe ceilalți în mijlocul zăpezii și a ghețurilor insulei Elefantului.

Sub protecția lui Dumnezeu, cu eforturi susținute, conducătorul expediției și alți cinci însoțitori s-au angrenat într-o călătorie extrem de periculoasă spre o insulă îndepărtată, de unde au obținut un alt vapor și proviziile necesare tentativei de salvare a colegilor lor. Imediat, Shackleton și însoțitorii lui au pornit în călătorie pentru a salva restul echipajului. Ceața, furtuna și blocurile de gheață blocau în mod repetat înaintarea. În cele din urmă, ceața s-a ridicat și echipajul lui Shackleton a observat ceea ce părea o deschizătură care conducea exact spre insulă. Mizând pe faptul că acel canal creat între sloiurile de gheață ar mai putea rămâne deschis, Shackleton a poziționat vasul pe direcția canalului, a ajuns la oamenii lăsați acolo, i-a îmbarcat pe toți într-un timp record și a părăsit zona cu doar câteva clipe înainte ca blocurile de gheață să blocheze, poate pentru totdeauna, accesul spre insulă. Riscanta operațiune de salvare a durat numai o jumătate de oră!