Sămânța bună

Când nu poți dormi (1)
Voi vorbi inimii ei.

Osea 2.14

O tânără a povestit bucuroasă cum s-a întors ea la Dumnezeu cu patru ani în urmă.

Totul a început de la faptul că ea nu putea dormi bine noaptea. O neliniște inexplicabilă o cuprindea atunci când voia să adoarmă. De mai multe ori, pe drumul lung spre serviciu, ea fusese furată de somn câteva fracțiuni de secundă la volanul mașinii. Tânăra nu dorea să ia somnifere. Dar ce să facă? Într-o zi, fiind iarăși pe drumul spre locul de muncă, a trecut pe lângă trei afișe așezate unul după altul la o anumită distanță. Pe ele scria: „Citește Biblia!“.

Într-o seară, când iarăși nu putea adormi, i-a venit un gând în minte: „Voi citi Biblia. Desigur, o carte plictisitoare! Dar poate voi adormi de plictiseală la citirea ei“. Dar s-a întâmplat altfel. Ea dorea să se folosească de Biblie ca de un medicament pentru a putea adormi, însă textul devenise tot mai captivant pentru ea. În zilele următoare avea să descopere tot mai multe informații care o atingeau și o zguduiau în adâncul inimii.

Dar problemele cu somnul persistau, iar neliniștea lăuntrică devenea tot mai severă. Într-o zi, tânăra a citit într-un calendar creștin o povestire care i-a mers la inimă. Când mama ei a venit în vizită, i-a relatat povestirea. De aici a început o convorbire lungă despre Dumnezeu și om, despre vină și iertare, despre viață și moarte. Se făcuse târziu în acea seară, iar mama a propus să rămână peste noapte la fiica ei. Dar fiica simțea cât de necesară îi era acum liniștea și a rugat-o: „Du-te, te rog, acasă!“. – Pe drumul spre casă, mama a avut un accident mortal.