Pâinea zilnică

OAMENI GRIJULII

Cei care suferă, care trec prin necazuri şi care sînt deosebit de dezamăgiţi sînt încurajaţi cînd simt că există cineva căruia să-i pese foarte mult de ei.

Recent am asistat la o scenă cînd un doctor tînăr a adus unei femei şi fiicelor ei vestea că soţul ei, respectiv tatăl lor, nu mai putea fi ajutat pe cale medicală. El a dat dovadă de atîta delicateţe şi compasiune încît familia a fost mîngîiată şi întărită, cu toate că el le-a adus o veste tristă.

Isus a făcut dovada unui şi mai mare interes faţă de oameni. Există un motiv pentru care îmi place întîmplarea ce vorbeşte despre felul în care a reacţionat El în faţa morţii prietenului Său Lazăr. Citim că atunci cînd El a văzut-o pe Maria şi pe Marta plîngînd împreună cu iudeii care erau cu ele, „S-a înfiorat în duhul Lui şi S-a tulburat". Apoi citim că „Isus plîngea". Acest lucru ne arată că înainte de a-l chema pe Lazăr din mormînt, Lui îi păsa într-adevăr de cei iubiţi care plîngeau. Putem fi siguri că Lui Ii pasă şi de noi cînd trecem prin întristări şi durere.

Desigur, noi nu avem puterea de a învia morţii, pe care a avut-o Isus, dar putem să manifestăm interes faţă de oameni. Putem fi interesaţi de problemele lor atît de mult, încît să ne rugăm pentru rănile şi întristările lor. Sau să le trimitem o ilustrată sau o scrisoare. Putem să le facem o vizită dacă este posibil. Putem să le oferim ajutor, dacă au nevoie de ajutor şi dacă noi înşine dispunem de posibilităţi.

Adevăraţii urmaşi ai lui Isus sînt oameni cărora le pasă de semenii lor. - H.V.L.

O inimă ce-i pasă, urechea ce ascultă,

Un cuvînt gîndit şi bun, o lacrimă tăcută,

Vor ridica povara de pe umerii zdrobiţi

Ai celor ce prin viaţă sînt călători trudiţi. -D.J.D.

Unui creştin îi va păsa de o lume disperată.