Pâinea zilnică
CREAŢIA SI RECUNOŞTINŢA
Text: Psalmul 136:1-9
Lăudaţi pe Dumnezeul dumnezeilor... Pe cel ce-a făcut cerurile cu pricepere. Psalmul 136:2, 5
Intr-o zi, mergînd spre locul de muncă, am văzut pe bara din spate a unei maşini o etichetă, pe care scria: „Ai mulţumit azi unei plante verzi?" Ciudat, m-am gîndit. Plantele, desigur, sînt esenţiale vieţii. Prin procesul de fotosintezătele produc oxigen. Apoi, ne asigură mîncare, combustibil, medicamente, şi o mulţime de materiale de construcţii şi industriale. Voia să spună oare eticheta aceea că din pricina faptului că depindem atît de mult de plante, ar trebui să le mulţumim lor pentru binecuvîntările noas- tre? Poate că da.
Minunile creaţiei ar trebui să ne umple inimile de mulţumire, dar întotdeauna numai pentru Creator. In cartea sa de devoţiune, Oswald Chambers a scris: „învaţă să asociezi ideile demne de Dumnezeu cu tot ce se întîmplă în natură - răsăritul şi apusul soarelui, soarele şi stelele, schimbarea anotimpurilor - şi imagi- naţia ta nu va fi niciodată aservită impulsurilor tale, ci întotdeauna va fi în slujba lui Dumnezeu". Şi slujirea este recunoştinţa din toată inima faţă de Acela care a adus totul în existenţă, şi care susţine lumea noastră prin puterea Sa cea măreaţă.
Fii conştient de creaţie. Soarele ne aminteşte de căldura dragostei lui Dumnezeu. Imensitatea spaţiului ne vorbeşte de nemărginirea Lui. Răsăritul şi apusul soarelui ne revelează frumuseţea şi splen- doarea naturii Sale divine. Cum ar trebui să ne facă acestea să-L lăudăm pe Acela care nu numai că ne-a dat viaţa fizică, dar care ne-a dăruit viaţa veşnică prin credinţa în Isus Cristos.
Eticheta aceea ar trebui schimbată astfel: „Ai adus mulţumiri lui Dumnezeu azi?" - D.J.D.
Vînt şi ape, tărînă şi lumină Vorbesc de dragostea-I divină; Tu l-ai mulţumit vreodată Pentru toate ce ne-arată?- Anonim
Este bine să ne închinăm lui Dumnezeu în natură, dacă aceasta ne ajută sâ ne închinăm Dumnezeului naturii - mjl De Haan, mj).