Pâinea zilnică

26

Ianuarie

Text: Iacov 2:14-26

Arată-mi credinţa ta fără fapte şi eu tţi voi arăta credinţa mea din faptele mele. Iacov 2:18

CREDINŢA ADEVĂRATĂ

Credinţa mîntuitoare este întotdeauna aceea care se manifestă prin fapte. Ea ne face nu numai să ne încredem în Dumnezeu pentru toate nevoile zilnice, dar ea este motivaţia faptelor noastre bune. Una din cele mai puternice mărturii a raportului dintre creştinism şi suferinţa umană, şi nevoile ei este tocmai binele pe care credincioşii îl fac, datorită relaţiei lor cu Cristos. De exemplu, în secolul al 17-lea, profesorul August Francke a fondat şi a condus un mare orfelinat în Germania. In secolul al 18-lea, George Whitefield a făcut acelaşi lucru în America. In secolul al 19-lea, George Mueller a pus bazele unui orfelinat care a devenit căminul a peste 2000 de tineri din Anglia. C. H. Spurgeon a pus bazele unei misiuni de ajutorare a copiilor săraci şi ai nimănui din Londra. Toţi aceşti bărbaţi au fost creştini devotaţi. Într-una din zile, un necredincios 1-a atacat pe Spurgeon în credinţa sa. (Anglia anilor 1800 avea societăţi de liberi cugetători care nu făceau nimic pentru a-i ajuta pe cei săraci, dar denunţau credinţa în Cristos). Spurgeon i-a amintit necredinciosului de binele ce izvorăşte din creştinismul evanghelic. Apoi, printr-o afirmaţie similară cu strigătul triumfal al lui Ilie, a declarat: „Dumnezeul care răspunde prin (orfelinate) acela să fie adevăratul Dumnezeu!" (1 Regi 18:24).
Poate că nu vom ajunge în paginile istoriei ca faptele noastre ce le facem să fie amintite, dar în sfera noastră limitată de influenţă putem fi folosiţi de Dumnezeu pentru a aduce binecuvântări oamenilor aflaţi în nevoi. Orice faptă bună făcută altora în numele Iui Isus exprimă credinţa noastră prin fapte.- D.J.D.

Nimic nu pot face, doar Domnul Cristos
îmi poate salva şi sufletul meu.
Dar pot ca un rob, munci bucuros
Din dragostea Fiului lui Dumnezeu.   - Anonim.

Acceptă harul lui Dumnezeu prin credinţă si dovedeşte harul Lui prin fapte.