Pâinea zilnică

14 decembrie

Text: Eclesiastul 11:5-8; 12:13, 14

DRUMUL SPRE ÎNŢELEPCIUNE

Teme-te de Dumnezeu şi păzeşte poruncile Lui.

Eclesiastul 12:13

Cineva a spus: „Un pesimist vede tunelul; un optimist vede

 lumina de la capătul tunelului; dar un realist vede tunelul,

lumina de la capătul tunelului şi tunelul următor". Scriitorul cărţii

Eclesiastul a fost un realist care a vrut ca şi noi să vedem

viaţa aşa cum este ea în realitate şi s-o trăim conform înţelepciunii

divine.

J.I. Packer, spune că baza reală a înţelepciunii este în primul rînd,

recunoaşterea faptului că o mare parte din ceea ce se întîmplă

în lume este lipsit de sens. Atunci cînd ne dăm ochelarii care

ne fac să vedem totul în roz, vedem lipsa de finalitate, moartea

care seceră totul, răul care înfloreşte - pe scurt, pare ca şi cum

Dum­nezeu ar fi pierdut controlul.

De îndată ce ne oprim şi punem întrebări cu privire la căile
lui Dumnezeu, spune Packer, sîntem gata să învăţăm înţelepciunea
Lui, care înseamnă a cunoaşte ce trebuie să facem atunci cînd
sîntem completamente încurcaţi de tunelurile vieţii, care par să nu
se mai termine. Şi ce înseamnă lucrul acesta? Teme-te de Dum-
nezeu şi păzeşte poruncile Lui (Ecles. 12:13). Să ne închinăm Lui
cu reverenţă şi să nu-I spunem în rugăciune mai mult decît avem
de gînd să înfăptuim (5:1-7). Să facem binele (3:12). Să trăim
răspunzători pentru faptele noastre (12:14). Să ne bucurăm de
viaţă cînd Dumnezeu ne dă prosperitate (7:14). Să muncim din
greu (9:10) şi să ne bucurăm de agoniseala noastră (2:24).

Drumul spre înţelepciune este o atitudine realistă cu privire
la viaţă şi acceptarea că există întrebări fără răspuns. Drumul spre
înţelepciune nu înseamnă   să primim o explicaţie, a-L întreba pe
Dumnezeu ce vrea să facem - apoi să facem prin credinţă .   -D.J.D.
Multe lucruri văd în viaţă
Care nu-s la locul lor;
Ajută-mă ca voia Ta s-o fac

Cel mai nobil gînd care se poate sălăşlui

in mintea omului este responsabilitatea

pe care o are faţă de Dumnezeu.   - Daniel Webster