Meditații Charles Spurgeon

6

Decembrie

DIMINEAŢA

Cum este Cel ceresc, aşa sunt şi cei cereşti. 1 Corinteni 15:48

Capul şi mădularele trupului lui Christos au aceeaşi natură, şi nu sunt ca monstruoasa imagine pe care a văzut-o Nebucadneţar în visul lui. Capul era din aur, dar burta şi coapsele erau din aramă, picioarele din fier, şi labele picioarelor din fier amestecat cu lut. Trupul simbolic al lui Christos nu este o absurdă combinaţie din contrarii. Mădularele sunt muritoare; de aceea, Isus a murit. Capul slăvit este nemuritor; de aceea, trupul este şi el nemuritor, fiindcă s-a spus: „pentru că Eu trăiesc, şi voi veţi trăi" (loan 14:19). Cum este Capul nostru iubit, aşa este şi trupul, şi fiecare mădular în particular. Un Cap ales şi mădulare alese; un Cap primit şi membre primite. Dacă Capul este din aur curat, şi părţile trupului vor fi din aur curat. Există o dublă unire de naturi, ca temelie pentru cea mai apropiată comuniune. Opreşte-te aici, cititorule, şi vezi dată poţi contempla, fără uimire, infinita bunătate a Fiului care ţi-a adus nevrednicia în binecuvântată unire cu slava Sa. Eşti atât de jos încât, amintindu-ţi de mortalitatea ta, poţi să spui putrezirii „tu eşti mama mea" şi viermilor „voi sunteţi fraţii mei". Totuşi, în Christos, eşti atât de onorat, încât poţi spune Celui Atotputernic „Ava, Tată", şi Dumnezeului întrupat „Tu eşti Fratele şi Mirele meu". Cu siguranţă că, dacă relaţiile cu familiile vechi şi nobile îi fac pe oameni să se înalţe în proprii lor ochi, noi avem şi mai multe motive de înălţare. Cel mai sărac şi mai dispreţuit credincios trebuie să se prindă strâns de acest privilegiu. Nu ar trebui să ne neglijăm genealogia. Să nu permitem vanităţii să ne ocupe gândurile şi să excludă onoarea slăvită şi cerească a unirii cu Christos.

SEARA

Încins la piept cu un brâu de aur. Apocalipsa 1:13

Cineva care semăna cu Fiul omului" (Apocalipsa 1:13) i-a apărut lui Ioan pe Patmos, şi ucenicul iubit a notat că purta „un brâu" de aur - un brâu, fiindcă Isus nu a fost niciodată nepregătit în timpul şederii Sale pe pământ. Acum El îsi continuă lucrarea în faţa tronului veşnic; dar, ca mare preot, este încins cu un „brâu... de aceeaşi ţesătură ca efodul" (Exod 28:8). Suntem binecuvântaţi, fiindcă El nu şi-a încetat slujba de iubire pentru noi, de vreme ce acesta este unul dintre cele mai sigure semne arătând că El „trăieşte pururea ca să mijlocească pentru ei" (Evrei 7:25). Isus nu a fost un leneş; veşmintele Lui nu au fost aruncate niciodată, deşi şi-a încheiat slujba. El a purtat mereu cauza poporului Său. „Un brâu de aur" demonstrează superioritatea slujbei Sale, regalitatea persoanei Sale, demnitatea stării Sale şi slava răsplății Sale. El nu mai plânge în praf; ci mijloceşte cu autoritate. El este Rege şi Preot. Cauza noastră este în siguranţă în mâinile acestui Melhisedec. Domnul nostul îşi prezintă poporul cu un exemplu. Nu trebuie să ne dezlegăm niciodată brâul. Nu este vreme de lenevit; este timpul slujbei şi luptei. Avem nevoie să legăm tot mai strâns brâul adevărului în jurul pieptului nostru. Este un „brâu de aur", aşa că va fi un ornament. Avem mare nevoie de el, fiindcă inima care nu este bine încinsă cu adevărul în Isus, şi care nu are credincioşia pe care o lucrează Duhul, va fi uşor prinsă în mreje de lucrurile vieţii şi înşelată de ispite. Zadarnic avem Scripturile, dacă nu le legăm în jurul nostru ca pe un brâu, înconjurându-ne întreaga fire, ţinând fiecare parte din caracter în ordine, şi oferind substanţă omului întreg. Dacă Isus nu îşi dezleagă brâul în cer, cu atât mai puţin ar trebui s-o facem noi, care suntem încă pe pământ. „Staţi gata dar, având mijlocul încins cu adevărul" (El rami 6:14).