Meditații Charles Spurgeon
7
Noiembrie
DIMINEAŢA
Iată că te-am săpat pe mâinile Mele. Isaia 49:16
Fără îndoială că mirarea este concentrată în cuvântul „iată", şi mărită de fraze dinainte: „Sionul zicea: m-a părăsit Domnul, ţi m-a uitat" (Isaia 49:14). Cât de uimită pare să fie mintea divină văzând această necredinţă! Ce poate să fie mai uimitor decât temerile şi îndoielile nefondate ale poporului favorizat de Dumnezeu? Cuvântul iubitor de mustrare al Domnului ar trebui să ne facă să roşim. El strigă: „Cum aş putea să te uit, dacă te-am săpat pe mâinile Mele? Cum îndrăzneşti să te îndoieşti de Mine, dacă amintirea ta este săpată în trupul Meu?" O, necredinţă, ce minune ciudată eşti! Nu ştim de ce să ne mirăm mai mult; de credincioşia lui Dumnezeu, sau de necredinţa poporului Său. El îşi tine făgăduinţele de o mie de ori, dar următoarea încercare ne face să ne îndoim de El. El nu ne dezamăgeşte niciodată. El nu este niciodată o fântână secată. El nu este niciodată un soare care apune, un meteorit trecător, sau un abur care piere; totuşi, noi suntem chinuiţi încontinuu de temeri, încercaţi de bănuieli, şi necăjiţi de nelinişte, de parcă Dumnezeul nostru ar fi un miraj din deşert „Iaiă" este un cuvânt care stârneşte admiraţia. Aici avem, într-adevăr, o temă de admiraţie. Pământul şi cerurile ar trebuie să fie uimite văzând că răzvrătiţii s-au apropiat atât de tare de inima iubirii infinite, încât au fost săpaţi în palmele Sale. „Te-am săpat". Nu spune „am săpat numele tău". Numele este acolo, dar asta nu e totul: tu eşti acolo, pe deplin. Observă această plinătate! Am săpat persoana ta, imaginea ta, cazul tău, împrejurările tale, păcatele tale, ispitele tale, slăbiciunea ta, nevoile tale, lucrările tale. Te-am săpat pe tine, totul despre tine, tot ce te priveşte. Le-am pus pe toate acolo. Vei spune din nou că Dumnezeul tău te-a uitat, ştiind că te-a „săpat pe măinile"Sale?
SEARA
Şi îmi veţi fi martori. Faptele Apostolilor 1:8
Ca să învăţăm să ne facem datoria de martori ai lui Christos, să privim exemplul Său. El a mărturisit întotdeauna: la fântâna din Samaria, în templul din Ierusalim, pe Marea Galileii şi pe vârful muntelui. El a mărturisit zi şi noapte. Rugăciunile Sale au vorbit pentru Dumnezeu la fel de mult ca slujirea zilnică. El a mărturisit în orice împrejurare. Cărturarii şi fariseii nu L-au putut aduce la tăcere. Chiar înaintea lui Pilat, El a făcut o ,frumoasă mărturisire" (1 Timotei 6:13). El a mărturisit atât de clar şi limpede, încât nu s-a găsit nici o greşeală în El. Creştine, fă din viaţa ta o mărturie clară. Fii ca un izvor limpede, în care se poate vedea fiecare piatră de pe fund - nu ca o baltă mâloasă şi tulbure. Fii limpede şi transparent, şi iubirea pentru Dumnezeu din inima ta va fi vizibilă pentru toată lumea. Nu trebuie să spui „sunt credincios". Fii credincios. Nu te lăuda cu integritatea ta. Fii integru. Atunci mărturia ta va putea fi văzută de toţi. Nu-ţi ascunde mărturia de frica omului, care este slab. Buzele tale au fost sfinţite cu un cărbune de pe altar (vezi Isail 6:6-7). Vorbeşte aşa cum trebuie să vorbească cel atins de cer „Dimineaţa, seamănă-ţi sămânţa, şi până seara, nu lăsa mâna să ţi si odihnească" (Eclesiastul 11:6). Nu te uita după nori şi nu consulta vântul. La vreme şi în afara vremii, mărturiseşte pentru Domnul, Dacă se întâmplă să suferim pentru Christos şi Evanghelie, nu te teme, ci bucură-te de onoarea care ţi se oferă, fiindcă ai fost considerat vrednic să suferi împreună cu Domnul. Bucură-te de aceasta: suferinţele tale, pierderile şi persecuţiile vor fi o platformă de pe care vei putea mărturisi mai puternic pentru Isus Christos, cu mai multă îndrăzneală. Studiază marele Lui Exemplu, şi vei fi umplut de Duhul Lui. Aminteşte-ţi că ai nevoie de multă învăţătură, multă susţinere, mult har şi multă umilinţă, dacă vrei să mărturiseşti pentru slava Domnului tău.