Domnul este aproape GBV

La aceasta ați fost chemați; pentru că și Hristos a suferit pentru voi, lăsându‑vă un model, ca să călcați pe urmele Lui: El „n‑a făcut păcat, nici nu s‑a găsit viclenie în gura Lui“; fiind insultat, nu răspundea cu insultă; suferind, nu amenința, ci Se încredința pe Sine Celui care judecă drept; El a purtat păcatele noastre în trupul Său pe lemn, pentru ca noi, fiind morți față de păcate, să trăim pentru dreptate; prin rănile Lui ați fost vindecați.

1 Petru 2.21‑24

Este plăcut înaintea lui Dumnezeu când noi suferim cu răbdare pentru că am făcut ce este bine sau pentru că dorim să ne păstrăm o conștiință curată. Nimic nu este mai greu decât să suferim astfel; cât de indignați ne simțim atunci când purtarea noastră bună și curată nu face altceva decât să ne aducă necazuri!

Ce ne poate ajuta în astfel de cazuri? Două lucruri: în primul rând, exemplul lui Hristos; iar în al doilea rând, jertfa Lui ispășitoare și rezultatele ei.

Nimeni n‑a făcut binele așa cum l‑a făcut Domnul Isus. Nimeni n‑a fost atât de judecat pe nedrept, de batjocorit și de persecutat ca El. Nu a comis absolut niciun păcat și nicio viclenie nu s‑a găsit în gura Lui. N‑a existat nimic în El care să merite câtuși de puțin batjocura sau disprețul. Totuși, nimeni n‑a suferit ca El și nimeni n‑a reacționat la suferință cu o așa smerenie și perfecțiune ca a Lui. „El a fost asuprit și chinuit, dar nu Și‑a deschis gura“ (Isaia 53.7). În toate acestea, El este un exemplu pentru noi, fiindcă suntem chemați să călcăm pe urmele pașilor Lui. Dacă Îl privim pe Hristos în toată gloria perfecțiunii Sale, acest lucru va produce cu siguranță un efect în noi, potrivindu‑ne gândurile și căile cu cele ale Sale. Dacă suntem chemați să suferim, ne vom încredința și noi în mâinile Celui care judecă drept, în loc de a încerca să ne răzbunăm.

Există însă o mare diferență: noi avem păcate, El n‑a avut; noi avem nevoie de jertfa ispășitoare despre care ne vorbește aici Petru; El n‑a avut. Cel care n‑a comis niciun păcat „a purtat păcatele noastre în trupul Său, pe lemn“. Aceasta a fost o lucrare care I‑a aparținut în întregime și în care nu‑I putem călca pe urme.

F. B. Hole