Domnul este aproape GBV
Greșeala lui Moise (1)
Și Domnul le-a zis lui Moise și lui Aaron: „Pentru că nu M-ați crezut, ca să Mă sfințiți înaintea ochilor fiilor lui Israel, de aceea nu voi veți duce această adunare în țara pe care le-am dat-o“. Acestea sunt apele Meriba, unde fiii lui Israel s-au certat cu Domnul, și El S-a sfințit în ei.
Numeri 20.12,13
Principiul din Galateni 6.7 este valabil și pentru cel credincios: „Nu vă amăgiți: «Dumnezeu nu Se lasă batjocorit; pentru că ce seamănă omul, aceea va și secera»“. Ceea ce semănăm în viață, prin faptele și prin cuvintele noastre, va aduce rod. Cine seamănă pentru duhul va culege de la duhul viață veșnică. Cine seamănă pentru carne va culege de la carne pierzare.
Acest principiu, al semănatului și al recoltatului, l-au trăit odinioară și Moise și Aaron. Dumnezeu le-a reproșat: „Pentru că nu M-ați crezut, ca să Mă sfințiți înaintea ochilor fiilor lui Israel“. Ei nu sfințiseră harul lui Dumnezeu. Aceasta a fost greșeala lor. În acest punct au eșuat. Dumnezeu a vrut să-l ducă pe poporul Său prin har la țintă. „De aceea nu voi veți duce această adunare în țara pe care le-am dat-o“, a fost consecința dură. Aceasta a fost o pedeapsă dureroasă pentru Moise; el a recoltat ceea ce a semănat când a fost o singură dată neascultător!
Moise a resimțit dur această pedeapsă. Și, deoarece pentru el a fost așa de grea, el nu numai că s-a rugat, ci s-a rugat fierbinte Domnului. Oare nu a condus el, Moise, acest popor mulți ani neobosit prin pustie? Nu a rămas el statornic în lucrarea lui, în ciuda respingerii, a neascultării și a nemulțumirii poporului? Ba da, el a stăruit cu credincioșie în lucrarea sa. Dar acum nu putea să o finalizeze. El nu avea voie să ducă poporul în țară. Ce triumf al slujbei sale ar fi fost aceasta! Dar tocmai acest lucru nu i s-a permis.
De aceea, Moise s-a rugat stăruitor: „Doamne Dumnezeule, Tu ai început să arăți robului Tău măreția Ta și mâna Ta cea tare“. Apoi a adăugat: „Lasă-mă, Te rog, să trec și să văd țara cea bună“. Observăm motivul pentru care ar fi dorit să ducă poporul în țară. Chiar dacă ar fi fost un triumf al slujbei lui, pe el nu-l interesa persoana sau onoarea sa. El dorea să vadă binecuvântarea promisă acestei țări. Deoarece Dumnezeu o numise ca fiind o țară bună, și pentru Moise era o țară bună, iar el ar fi dorit să o vadă. De aceea l-a lovit așa de greu faptul că nu a avut voie să intre în țară!
M. Billeter