Domnul este aproape GBV

Apostolul rezumă într-o singură expresie ceea ce înseamnă aceste bogății acordate națiunilor, arătând în acest fel și diferența dintre acestea și cele pe care iudeii le așteaptă; el spune: „Care este Hristos în [sau printre] voi, speranța gloriei“. Iudeii așteptau un Mesia care va fi manifestat în glorie printre ei, pe pământ, națiunile neavând decât o parte subordonată la binecuvântarea pe care El o va aduce. În schimb, „taina“ cu privire la cei dintre națiuni consta în faptul că Hristos locuia în ei și în mijlocul lor, într-un fel nevăzut, fiind astfel nu gloria însăși, ci „nădejdea gloriei“. Era un lucru cu totul nou, despre care scrierile Vechiului Testament nu vorbesc absolut deloc. Era taina descoperită acum.

Hristos în noi, locuind în noi – ce har imens! O, de l-am conștientiza! Și, pe măsură ce îl conștientizăm și îl gustăm, speranța sigură a gloriei va deveni și mai puternică. Să remarcăm încă o dată faptul că această epistolă are menirea de a ne apropia tot mai mult de Persoana Domnului Isus. Măreția Sa ca Fiu al dragostei lui Dumnezeu, divinitatea Sa manifestată în creație, poziția Sa de Cap al noii creații, plinătatea Dumnezeirii care locuiește în El, Cel care împacă toate lucrurile și pe păcătoși cu Dumnezeu – toate acestea sunt cuprinse în Acela care este în noi și în mijlocul nostru, „speranța gloriei“.

Ce ne-ar mai trebui? Acest lucru închidea ușa tuturor imaginațiilor subtile ale filosofilor, precum și legalismului învățătorilor iudaizanți, care nu puteau oferi nimic care să echivaleze cu „Hristos în noi, speranța gloriei“. Tot ceea ce ar aduce atingere gloriei lui Hristos pentru noi înseamnă micșorarea speranței. Prin urmare, fie ca Hristos să locuiască în inimile noastre prin credință (Efeseni 3.17), adică să conștientizăm tot mai mult, prin credință, acest mare adevăr, pentru ca inimile noastre să se umple de bucurie, cunoscând și gustând unirea noastră cu El!

H. Rossier