Domnul este aproape GBV

În acest verset, credincioșii sunt priviți ca niște pietre vii în relație cu Hristos, care este „Piatra vie“; în această calitate, ei constituie o casă spirituală. Scriind credincioșilor dintre iudei, apostolul face în mod constant aluzie la lucrurile materiale cu care poporul Israel era în relație. El arată că ceea ce era material prefigura ceea ce este spiritual; și că, deși cele materiale trecuseră, din cauza ruinei lui Israel, realitatea spirituală rămânea. Din primul capitol aflăm că moștenirea pământească a lui Israel în țară fusese pierdută, dar că, în creștinism, credincioșii au o moștenire păstrată în ceruri. În al doilea capitol ni se spune că, în ciuda punerii deoparte a templului material de la Ierusalim, Dumnezeu are totuși o casă spirituală compusă din pietre vii, unde „jertfe spirituale“ sunt aduse de „o preoție sfântă“.

Odinioară, Israel se deosebea de toate națiunile prin prezența casei lui Dumnezeu în mijlocul lor. Acolo locuia Dumnezeu. Din această casă trebuia să se înalțe lauda către Dumnezeu, iar mărturia să se răspândească în lume. Această locuință era materială – „locuri sfinte făcute de mâini“ (Evrei 9.24). Oamenii, știm aceasta, au stricat templul, transformând casa de rugăciune într-un loc de negoț și într-o peșteră de tâlhari. Casa pe care Isus o numea casa Tatălui Său a devenit casa Israelului decăzut și, de aceea, Dumnezeu a părăsit-o, lăsând-o pustie, ca să fie dărâmată de națiuni și să nu rămână piatră pe piatră (Matei 23.38; 24.2).

Cu toate acestea, răutatea și ruina omului nu puteau face să eșueze planul lui Dumnezeu. Hristos, pe pământ, a fost templul lui Dumnezeu, Cel în care locuia Dumnezeu, în care a fost glorificat Dumnezeu și prin care Dumnezeu, în toată dragostea și sfințenia Lui, a fost prezentat înaintea oamenilor (Ioan 2.18-21). Însă oamenii L-au respins pe Hristos! Oamenii nu pot suferi prezența lui Dumnezeu în mijlocul lor, chiar dacă El este acolo pentru a-i binecuvânta. La fel cum națiunea lui Israel pângărise templul din Ierusalim, tot așa au distrus templul când a fost arătat în Hristos, țintuindu-L pe cruce. Dar, din nou, vedem că Dumnezeu nu renunță la planul Său de a locui în mijlocul oamenilor. Hristos, deși respins de oameni, este înălțat de Dumnezeu și, din locul înălțării Sale, este trimis Duhul Sfânt pentru a zidi o locuință pentru Dumnezeu, o casă spirituală compusă din toți credincioșii.

H. Smith