Domnul este aproape GBV

Petru, după ce a înțeles câte ceva despre binecuvântarea lucrării de spălare a picioarelor, trece în cealaltă extremă. Mișcat de o afecțiune reală pentru Domnul și mânat de impulsivitatea sa, el spune: „Doamne, nu numai picioarele, ci și mâinile și capul“. Deși ignoranța sa este trădată din nou, cuvintele sale exprimă faptul că avea afecțiune față de Domnul și că prețuia faptul de a avea parte cu El.

Domnul răspunde: „Cine s-a scăldat nu are nevoie să i se spele decât picioarele, pentru că este în totul curat“. În Scriptură, apa este adesea folosită ca un simbol al efectului curățitor pe care îl are Cuvântul lui Dumnezeu. La convertire, Cuvântul este aplicat prin puterea Duhului Sfânt, producând o schimbare totală și oferind o natură nouă, care modifică în totalitate gândurile, cuvintele și acțiunile celui credincios – o schimbare indicată de Domnul prin cuvântul „scăldat“ (îmbăiat). Nu poate exista o repetare a acestei schimbări importante, însă cei care sunt astfel „scăldați“ pot deveni adesea întinați. Așa cum picioarele călătorilor sunt întinate de praful drumului, la fel credinciosul, în contact zilnic cu această lume, cu îndatoririle față de căminul său, cu presiunea exercitată de serviciul său și fiind într-un conflict continuu cu răul, poate deveni obosit în duh și astfel împiedicat să aibă comuniune cu Hristos în lucrurile Sale. Nu că ar fi făcut ceva pentru care conștiința să-l mustre și să aibă astfel nevoie de lucrarea de Avocat a Domnului, ci duhul său este ostenit și are nevoie de împrospătare. Hristos Își găsește plăcerea în a oferi această împrospătare, dacă Îl lăsăm să ne spele picioarele. Dacă ne întoarcem spre El, Domnul va revigora sufletul nostru prin faptul că Se prezintă pe Sine înaintea noastră, în toate perfecțiunile Sale, prin Cuvânt.

H. Smith