Domnul este aproape GBV

Scripturile au prezis că Mesia avea să fie răstignit împreună cu cei fără de lege (Isaia 53.12) nu numai prin profeția directă, ci și cu ajutorul imaginilor, așa cum este de exemplu cea a lui Iosif (Geneza 40.21,22). Iosif, care era nevinovat, a fost aruncat în închisoare, unde a stat împreună cu mai-marele paharnicilor și cu mai-marele brutarilor. El a fost pus în rândul celor fără de lege. Unul dintre aceștia a fost condamnat, iar celălalt a fost restabilit – o imagine remarcabilă a ceea ce avea să se întâmple cu cei doi tâlhari răstigniți de o parte și de cealaltă a lui Hristos.

Luca menționează cu privire la cei doi tâlhari un lucru pe care celelalte trei Evanghelii nu-l arată: unul dintre ei s-a pocăit și a crezut în Hristos. Matei ne spune că amândoi tâlharii Îl batjocoreau pe Domnul la începutul suferințelor Sale pe cruce (Matei 27.44). Apoi, după cum ne spune Luca, a avut loc o schimbare radicală într-unul dintre ei.

Ce s-a întâmplat? Harul lui Dumnezeu a lucrat în conștiința acelui tâlhar și, pe măsură ce orele se scurgeau, el a fost cercetat de cuvintele și de purtarea plină de evlavie a lui Hristos. El credea în mod clar în existența unei alte vieți, dincolo de moarte, și știa că nu era pregătit pentru ea. Și-a mărturisit păcătoșenia și L-a mărturisit pe Hristos ca Domn, spunând: „Doamne, adu-Ți aminte de mine!“. Răspunsul binecuvântat a fost: „Astăzi vei fi cu Mine în rai“ (Luca 23.43). Acest om, proaspăt mântuit, nu trebuia să aștepte până la instituirea Împărăției, pentru ca Domnul să-Și aducă aminte de el, ci avea să fie în rai în chiar acea zi. Domnul însă dorește ca noi să ne aducem aminte de El la Cina pe care El a instituit-o. Tâlharul pocăit n-a avut această oportunitate aici pe pământ, fiindcă a plecat imediat în cer. Cu noi însă, lucrurile stau altfel. Să ne folosim deci de această oportunitate atât timp cât suntem aici! Raiul și Împărăția vor veni, însă acum este timpul să vestim moartea Lui.

B. Reynolds