Înmulţirea israeliţilor în Egipt
1:1 Și acestea sunt numele fiilor lui Israel care au venit în Egipt; au venit cu Iacov, fiecare cu casa lui:
1:2 Ruben, Simeon, Levi și Iuda;
1:3 Isahar, Zabulon și Beniamin;
1:4 Dan și Neftali; Gad și Așer.
1:5 Și toate sufletele ieșite din coapsele lui Iacov erau șaptezeci de suflete; și Iosif era în Egipt.
1:6 Și Iosif a murit, și toți frații săi și toată generația aceea.
1:7 Și fiii lui Israel au fost roditori, au crescut, s-au înmulțit și au ajuns foarte tari; și țara se umpluse de ei.
Suferinţele israeliţilor
1:8 Peste Egipt s-a ridicat un nou împărat, care nu-l cunoscuse pe Iosif.
1:9 Și el a zis poporului său: „Iată, poporul fiilor lui Israel este mai numeros și mai tare decât noi.
1:10 Haideți să ne purtăm cu înțelepciune față de ei, ca să nu se înmulțească și ca nu cumva, dacă va fi un război, să se alieze cu vrăjmașii noștri, să lupte împotriva noastră și să plece din țară“.
1:11 Și au pus peste ei căpetenii, ca să-i asuprească cu poveri. Și i-au construit lui Faraon cetăți ca grânare: Pitom și Ramses.
1:12 Dar, cu cât îi asupreau, cu atât se înmulțeau și creșteau1; și s-au temut2 de fiii lui Israel.
1:13 Și egiptenii i-au înrobit pe fiii lui Israel cu asprime.
1:14 Și le-au amărât viața prin muncă grea la lut și la cărămizi și prin tot felul de munci pe câmp; toată munca lor cu care îi înrobeau era aspră.
1:15 Și împăratul Egiptului le-a vorbit moașelor evreice, dintre care una se numea Șifra și cealaltă se numea Pua,
1:16 și le-a zis: „Când le moșiți pe femeile evreice și le vedeți pe scaunul de naștere3, dacă va fi un băiat, să-l omorâți, iar dacă va fi o fată, să o lăsați să trăiască“.
1:17 Dar moașele s-au temut de Dumnezeu și n-au făcut așa cum le zisese împăratul Egiptului, ci i-au lăsat vii pe băieți.
1:18 Și împăratul Egiptului le-a chemat pe moașe și le-a zis: „Pentru ce ați făcut lucrul acesta și i-ați lăsat vii pe băieți?“.
1:19 Și moașele i-au zis lui Faraon: „Pentru că femeile evreice nu sunt ca egiptencele, ci sunt viguroase și nasc înainte de a ajunge moașa la ele“.
1:20 Și Dumnezeu le-a făcut bine moașelor; și poporul s-a înmulțit și a ajuns foarte tare.
1:21 Și a fost așa: pentru că moașele s-au temut de Dumnezeu, El le-a făcut case4.
1:22 Și Faraon a poruncit întregului său popor, zicând: „Pe orice băiat care se va naște să-l aruncați în râu5 și pe orice fată s-o lăsați vie“.