Vizioneaza online:

 

Cum ştiu dacă locul (adunarea) în care merg este după gândul Domnului?

 

Sunt 5 principii care pot ghida orice credincios pentru a descoperi dacă adunarea lor locală se adună după gândul Domnului.

În primul rând, Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să fie singura autoritate după care adunarea se ghidează, Cuvântul lui Dumnezeu. Dacă al Domnului Cuvânt nu este recunoscut ca autoritate finală, atunci știi că nu ești în locul potrivit. Citesc de la 1 Corinteni 14.33: “Dumnezeu nu este al dezordinii, ci al păcii, ca în toate adunările sfinților“, apoi în versetul 36:“De la voi a ieșit Cuvântul lui Dumnezeu? Sau numai până la voi a ajuns?” Așadar, Cuvântul lui Dumnezeu nu este o proprietate exclusivă a nici unui trup local, este posesiunea și partea comună a tuturor adunărilor, și adunarea trebuie să asculte și să adere la el, spune Apostolul Pavel. Și următorul verset spune: “Lucrurile pe care vi le scriu sunt poruncile Domnului, și dacă acolo unde vă adunati, Cuvântul lui Dumnezeu este autoritatea absolută pentru toate expresiile și exercițiile voastre, și pentru toată rânduiala voastră, atunci știți că sunteți pe teren solid. Acesta este primul principiu, Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să fie autoritatea absolută.

În al doilea rând, Duhul Sfânt trebuie să fie liber să conducă și să ghideze, în toate strângerile, în toate întâlnirile adunării. În 1 Corinteni 12 versetul 4 spune: “Dar sunt deosebiri ale darurilor, însă este același Duh“. Așadar Duhul lui Dumnezeu trebuie să fie liber să folosească darurile pe care El le-a pus în adunări. Am stabilit deja că în adunări există o diversitate de daruri, nu doar un învătător, nu doar un păstor și nu doar un evanghelist, ci există o diversitate de daruri, de ajutoare și așa mai departe. Și acest verset indică faptul că, alături de recunoașterea acestor daruri, același Duh ar trebui să fie recunoscut că Acela care este liber să folosească un dar și altul în diferitele întâlniri. Sunt lucrări diferite, dar același Domn. Și iarăși, vedem că Domnul Isus trebuie să fie centrul și capul întâlnirii.

Când ne adunăm, și folosesc un alt verset pentru asta, Matei 18.20, când ne întalnim nu ne adunăm în jurul unei persoane, cum ar fi un lider sau un nume de pe pământ sau un set de reguli, dar trebuie să ne adunăm în jurul Domnului Isus Hristos. Așadar, punctul numărul 3 este că trebuie să ne adunăm, recunoscându-L pe Domnul Isus drept centrul Adunării. În Matei 18.24 spune: “Pentru că unde sunt doi sau trei adunați în Numele Meu (sau pentru Numele Meu), acolo Eu sunt în mijlocul lor“. Deci venim împreună, recunoscându-L pe Domnul Isus ca centrul adunării, după cum spune: “sunt adunați”; este ceva ce ne adună în jurul Lui și ne adunăm ca să onorăm acel Nume, și El spune: “Voi răspunde la o așa adunare, la un așa exercițiu, luându-Mi locul în mijlocul lor; acesta este al 3-lea punct.

Primul: Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să fie singura autoritate care direcționează, Duhul Sfânt trebuie să fie singura putere care direcționează. Apoi, Domnul Isus trebuie să fie centrul adunării și capul.

Pe al 4-lea loc, trupul trebuie să fie recunoscut ca fiind unul. Nu este loc de independență, nu este loc de exclusivitate, de aranjamente în grupuri, noi toți trebuie să recunoaștem că toți sfinții sunt parte dintr-un singur trup. Efeseni 4.4 spune că este un singur trup. Trebuie să se recunoască că toți credincioșii, indiferent de locația lor, sunt parte a acelei singure Bisericii. Dacă acolo unde vă adunați acceptă pe toți credincioșii ca parte a singurului trup, atunci veți recunoaște că urmează gândul Domnului, ei includ ca parte a acestui trup, fiecare credincios, fiecare credincios adevărat; asta este foarte important, ca sa nu fie separare în termenii recunoașterii a cine sunt credincioșii.

Cu toate acestea, este o cheie finală ce ne poate ajuta; nu numai că trebuie ca al Domnului Cuvânt să fie autoritatea supremă, finală și absolută, nu numai că Duhul Sfânt trebuie să fie liber pentru a călăuzi, pentru a direcționa daruri, nu numai că Domnul Isus trebuie să fie centrul și capul, și recunoașterea unui singur trup, fiecare credincios aparținând acelui trup; dar, în final trebuie să fie sfințenie și separare în umblarea celor care se întâlnesc în Numele Domnului. Nu este loc de fărădelege și ușurătate. Asta iese la iveală în 2 Timotei capitolul 2, versetul 19: “Totuși temelia tare a lui Dumnezeu rămane, având pecetea aceasta: Domnul îi cunoaște pe cei care sunt ai Săi.” Asta este partea 1; și partea a 2-a a aceluiași verset: “Oricine rostește Numele Domnului să se depărteze de nedreptate!” Așadar acesta este al 5-lea punct. Unde vă adunați ca o expresie a Adunării, a Bisericii, se bucură fiecare dintre cei de acolo de o umblare separată de nelegiuire? Departați-vă de acestea, ca să nu tolerăm și să nu îmbrățișăm nelegiuire în viața noastră personală sau în viața celor cu care avem părtășie. Trebuie să fie această depărtare, asigurându-ne că viețile noastre sunt păstrate în sfințenie și că umblăm separați de rău și separați pentru Domnul Isus. Așadar Domnul cunoaște pe cei ce sunt ai Lui, dar avem de asemenea responsabilitatea de a umbla în sfințenie, această depărtare de nelegiuire, această trăire fără nici o lege; nu ar trebuie să fie nici un loc pentru tolerare nelegiuită a unei vieți nelegiuite în expresia locală. Așadar aceste 5 straturi, dacă sunt toate la locul lor, puteți avea siguranța că acolo unde vă întâlniți vă adunați în concordanță cu gândul Domnului.

Voi repeta aceste 5 lucruri foarte repede:

– Cuvântul lui Dumnezeu este autoritatea finală,

– Duhul Sfânt este singurul care direcționează în adunare,

– Domnul Isus este centrul și capul adunării,

– Recunoașterea în toată vremea că există un singur trup indiferent de ce titluri punem indivizilor,

– Există umblarea în sfințenie, separându-se de nelegiuire.

Samuel Rice, Octombrie 2014