Versetul zilei

Dumnezeul oricărui har, care v-a chemat în Hristos Isus la slava Sa veșnică, după ce veți suferi puțină vreme, vă va desăvârși, vă va întări, vă va da putere și vă va face neclintiți.

1 Petru 5:10 (VDC)

Călăuzirea prin Duhul

de H. L. Heijkoop - 15 Martie 2016

Călăuzirea prin Duhul

„Când vă strângeţi, fiecare dintre voi are un psalm, are o învăţătură, are o vorbire într-o limbă, are o descoperire, are o interpretare: toate să fie făcute spre zidire“ (1 Corinteni 14.26).

Aici, Cuvântul lui Dumnezeu ne dă indicaţii cum trebuie să se desfăşoare strângerile laolaltă, pentru ca Duhul Sfânt să aibă libertatea să lucreze cum vrea El. Cu siguranţă, toţi vor fi de acord că El trebuie să aibă această libertate, dar este o deosebire mare în a fi de acord cu un adevăr şi a-l pune în practică. Atunci se ridică întrebarea: Cum se poate deosebi călăuzirea prin Duhul Sfânt de călăuzirea prin propria voie?

În primul rând trebuie să ne încredem în Domnul! Trebuie să acţionăm cumpătat şi calculat, cu încrederea deplină că, dacă Îl aşteptăm în dependenţă, El ne va conduce. Învăţăm aceasta din practică. Călăuzirea prin Duhul Sfânt poate fi descrisă în felul următor: Ca urmare a ceea ce El a exprimat prin alţii, lucrează în inimile noastre simţăminte de mulţumire, laudă şi adorare, pe care le putem exprima în rugăciune ca şi gură a Adunării; sau ne aminteşte de o cântare sau de un fragment din Cuvântul lui Dumnezeu în legătură cu succesiunea de idei care a fost deja prezentată, încât avem libertatea să propunem acea cântare sau să citim cu glas tare acele versete. Desigur, El ne poate folosi deplin numai dacă cunoaştem într-adevăr Cuvântul lui Dumne-zeu şi cântările din cartea de cântări.

Există pericolul ca fratele, care propune prima cântare sau rosteşte prima rugăciune, să continue să citească un cuvânt, pentru că ar putea considera propriile sale gânduri ca fiind călăuzirea Duhului Sfânt, sau să armonizeze conştient cântarea, rugăciunea şi textul din Biblie, încât să formeze o unitate, dar aceasta este unitatea sa proprie, şi nu unitatea produsă de Duhul Sfânt.

Din cauza eşecului omenesc, prima cântare sau rugăciunea nu dă întotdeauna linia gândurilor pe care o avea prevăzută Duhul Sfânt pentru acea strângere laolaltă specială. Pe de altă parte, un frate care aduce cu totul alte gânduri, trebuie să fie foarte sigur că Duhul Sfânt vrea aşa.

Dacă ne-am pune cu toţii sub călăuzirea Duhului Sfânt, câtă mulţumire şi laudă s-ar ridica din inimile tuturor celor prezenţi! Atunci am aştepta cu teamă ceea ce El doreşte să propună. Dacă se realizează ceea ce doreşte El, Numele lui Dumnezeu este proslăvit, iar noi suntem binecuvântaţi.