Structura cărții Exod

Și Domnul ia zis lui Moise: „Intră la faraon și spunei: Așa zice Domnul: «Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească».“ Exod 8.1

Cartea Exod a fost pe drept numită «cartea răscumpărării». Răscumpărarea este subiectul ei principal, fie că o privim din punct de vedere istoric, pentru poporul Israel, fie că o privim din punct de vedere simbolic, pentru credinciosul din vremea de acum. Cartea din Noul Testament care corespunde cărții Exod este Epistola lui Pavel către Romani, în special cu privire la ispășire și la eliberarea de păcat. „Exod“ înseamnă „ieșire“, un nume potrivit pentru cartea care descrie ieșirea israeliților din Egipt și de sub robia lui faraon – imagini binecuvântate cu privire la eliberarea noastră de robia păcatului și de sub puterea lui Satan.

Iată un mic sumar al acestei cărți:

• Capitolele 1–18 – Eliberarea din Egipt;

• Capitolele 19–24 – Legământul cu Iahve;

• Capitolele 25–40 – Cortul.

Moise este personajul principal din cartea Exod. El este astfel o imagine potrivită a lui Hristos, Conducătorul nostru, care îi conduce pe cei răscumpărați prin pustie (Evrei 3.1,2). Există, de asemenea, o comparație interesantă între nașterea lui Moise și cea a lui Hristos. Cartea Exod începe cu descrierea nașterii lui Moise și a felului în care a fost salvat de decretul lui faraon dat împotriva copiilor evrei de parte bărbătească. Acest lucru a avut loc la patru sute de ani după promisiunea lui Dumnezeu față de Avraam (Geneza 15.13). Noul Testament începe după patru sute de ani de tăcere între cartea Maleahi și Evanghelia după Matei, care, la rândul ei, începe cu prezentarea Eliberatorului care a venit pentru a mântui pe poporul Său de păcatele lor. Mai mult, vedem că, după nașterea lui Hristos, Irod a dat o poruncă – la fel cum a făcut faraon – ca pruncii din Betleem să fie omorâți, însă Domnul Isus este ținut în siguranță și este trimis … în Egipt!

Și să-Mi facă un lăcaș sfânt, ca să locuiesc în mijlocul lor. Potrivit cu tot ce-ți arăt, modelul cortului și modelul tuturor uneltelor lui, așa să faceți.” Exod 25.8,9

Exod este o carte a simbolurilor. Am văzut deja că Moise este un simbol, însă găsim și altele: mielul de Paște, simbol al lui Hristos, Paștele nostru; Marea Roșie, simbol al morții lui Hristos pentru noi; apele de la Mara făcute dulci prin lemnul care a fost aruncat în ele, simbol al amărăciunii păcatului, înlăturată prin cruce; cele douăsprezece izvoare de la Elim, simbol al înviorării și al odihnei venite prin slujirea Duhului Sfânt; mana, simbol al lui Hristos venit din cer și al umblării Lui aici, ca Om. Aceasta este o listă incompletă, fiindcă Exodul este foarte bogat în simboluri. Ele sunt umbre ale lucrurilor viitoare (Coloseni 2.17).

Cortul este însă acela care ne oferă o imagine completă a lucrurilor cerești și a lui Hristos. A doua jumătate a cărții Exod se ocupă cu planurile, cu construcția și cu uneltele cortului. Acesta constituie un studiu bogat cu privire la lucrarea de răscumpărare împlinită de Hristos și, de asemenea, cu privire la adevărul măreț că Dumnezeu pregătește un sanctuar pentru a locui în mijlocul poporului Său (Exod 25.8; 40.33,34; Efeseni 2.21,22).

Cortul, prin toate materialele și părțile sale, prezintă Persoana și lucrarea lui Hristos ca Mijlocitor. El este de asemenea o imagine a lucrurilor cerești, potrivit cu Evrei 9.23. Cortul prezintă totodată, în mod simbolic, calea de apropiere a omului păcătos de Dumnezeu. Descrierea lui începe cu chivotul, în Exod 25.10, fiindcă chivotul reprezintă manifestarea lui Dumnezeu către om – cel mai înalt simbol al lui Hristos. Prezentarea lui se sfârșește, în Exod 40.34, cu norul gloriei Domnului, care la umplut, acesta fiind semnul locuirii lui Dumnezeu în mijlocul poporului Său.

Citiți cartea Exod și bucurațivă de mană!