În zilele acelea, toate tranzacţiile privitoare la răscumpărare sau schimb de bunuri se confirmau prin scoaterea de către una din părţi a sandalei şi înmânarea ei celeilalte părţi. De fapt legea prevedea ca văduva să scoată sandala rudei care refuza să efectueze răscumpărarea şi s-o scuipe în obraz (Deuteronom 25:9). În acest caz, ruda mai apropiată nu trebuia decât să ia sandala şi s-o dea lui Boaz.