Psalmul 68 ni L-a prezentat pe Hristos înălţat la cer ca învingător şi primind daruri glorioase (Psalmul 68.18); Psalmul 69 ni-L va prezenta coborât, în ruşine şi într-o durere de nedescris, dând înapoi ceea ce n-a furat (v. 4). În aceeaşi ordine am mai găsit dispuşi şi Psalmii 21 şi 22: Psalmul 21 (în care L-am văzut pe Domnul Isus preîntâmpinat de binecuvântările bunătăţii) îl precedă pe 22, astfel ca nimeni să nu se înşele cu privire la Persoana prezentată apoi, abandonată în mijlocul unor suferinţe atât de grele. Aşa cum chivotul a croit poporului un drum pentru traversarea râului Iordan (râul morţii), Hristos a păşit cel dintâi în râul morţii, luând asupra Sa povara păcatelor, „nebunia“ poporului Său (v. 5). S-a cufundat în noroiul adânc al păcatului, în adâncimile apelor judecăţii (v. 2); a văzut abisul îngrozitor al morţii ameninţând să-L înghită (v. 15), însă nu a încetat, în ciuda tuturor acestora, să înalţe rugăciuni către Dumnezeul Său (v. 13).Citarea versetului 9 în Romani 15.3 este o provocare pentru noi de a imita acest mare Model care niciodată n-a căutat să-Şi placă Lui Însuşi, nici să Se sustragă de la insultele care se îndreptau spre Tatăl Său (Matei 27.43). El cere, de asemenea, ca încercarea Lui să nu fie o poticnire pentru creştini atunci când vor vedea un astfel de Credincios cufundat într-un asemenea necaz (v. 6).