Înţelepciunea face casă bună cu prudenţa, acestea fiind indisolubil legate între ele, aşa încât dacă cineva posedă înţelepciune are şi pricepere. Înţelepciunea îi dăruieşte omului cunoştinţele necesare şi discernământul de care are nevoie pentru a-şi administra cum se cuvine treburile vieţii. Există însă şi lucruri cu care înţelepciunea nu face casă bună. Astfel ea nu se împacă deloc cu toate formele de rău, fie că e vorba de mândrie, fie de aroganţă sau de comportament imoral sau de minciună.