Versetele 6-11 constituie un protest împotriva leneviei. Având în vedere hărnicia cu care îşi strânge furnica hrana, alergând de colo-colo, purtând uneori poveri mult mai mari decât ea, această vietate constituie negreşit un exemplu demn de urmat de la care putem trage învăţăminte. Furnica realizează atât de mult, fără să aibă vreun supraveghetor sau şef de echipă. Când privim un muşuroi de furnici, avem impresia că ele se mişcă haotic, în toate direcţiile, dar febrila lor activitate nu este fără rost, ci are un scop precis, chiar dacă nu poate să existe o structură ierarhică de comandă.