„Nuiaua şi mustrarea dau înţelepciune…“. Nuiaua poate fi folosită în sens propriu pentru copii sau poate îmbrăca toate formele disciplinei Domnului înspre ai Săi. Însă nu există pedeapsă mai rea pentru cineva decât să fie lăsat de capul lui (v. 15; Psalmul 81.12)!Graba în cuvinte (v. 20), mânia (v. 22), mândria (v. 23) sunt la origine mai degrabă fărădelegi. În contrast însă cu cel dintâi Adam, versetul 23 ne îndreaptă privirile spre Isus. Drumul Lui de umilinţă fără egal are la capătul său gloria supremă (comp. cu Filipeni 2.5-11).O altă cursă este întinsă de teama de om; aceasta nu poate merge însoţită de teama de Dumnezeu (v. 25). Căutând să fim plăcuţi oamenilor (sau să nu fim neplăcuţi lor), încetăm să fim plăcuţi Domnului. Câţi nu au fost antrenaţi la rău de tovarăşi răi cărora n-au avut îndrăzneala să le spună nu! Dacă trebuie să luăm o poziţie curajoasă şi ne temem de consecinţe, să ne încredem în Dumnezeu; El ne va aşeza „pe un loc apărat“.În final, versetul 27 ne aminteşte că nu există nicio comuniune între dreptate şi fărădelege… (2 Corinteni 6.14,15). Fie ca Dumnezeu pe noi să ne păzească în comuniunea Sa!