După portretul nebunului (v. 1-12), iată aici alte personaje, tot atât de detestabile.Primul este leneşul (v. 13-16), pe care l-am întâlnit deja de mai multe ori. El invocă pericole sau greutăţi imaginare pentru a se sustrage de la îndatoriri (v. 13), neglijându-şi până şi hrana (v. 15). „Uşa se întoarce în balamalele ei“ (v. 14); «uşa efectuează o mişcare de du-te-vino, dar rămâne în acelaşi loc. Să ne punem şi noi întrebarea dacă, în ce ne priveşte, am înaintat mai mult decât ea, dacă am făcut vreun progres în viaţa creştină!» Leneşul se răsuceşte în patul lui. Cineva se poate deci mişca sau agita, fără să furnizeze vreo activitate.De asemenea, ne este zugrăvit certăreţul (v. 17-21). El este capabil să înteţească focul disputelor. Versetul 17 are însă mai multe aplicaţii. A lua parte la conflicte sociale, sindicale, politice … aceasta îl expune pe copilul lui Dumnezeu la crude muşcături.Urmează bârfitorul, care contribuie şi el la întreţinerea certurilor (v. 20, 22), apoi înşelătorul, deghizându-şi ura din inimă sub cuvinte amabile … (v. 23-25; de exemplu: 2 Samuel 20.9,10; Ieremia 12.6). Isus a avut de-a face cu diverse forme ale răutăţii şi ale ipocriziei denunţate în aceste versete (Matei 17.17; Psalmul 38.12) şi cât de mult a avut El de suferit din aceasta!