Scriitorul a trecut pe lângă via leneşului şi a văzut că aceasta era năpădită de spini şi mărăcini. Pretutindeni erau numai scaieţi şi urzici. Zidul de piatră era prăbuşit. Ce învăţăminte se pot trage de aici! Când cineva spune să-l laşi să mai doarmă puţin, să mai tragă un pui de somn, să mai caşte puţin, ei bine, poţi fi sigur că sărăcia îl va ajunge din urmă ca un hoţ de drumul mare şi ca un tâlhar înarmat. Când ne lăsăm pe tânjală în cele spirituale, viaţa noastră (adică via) devine infestată cu faptele firii vechi (spinii şi mărăcinii). Nu mai facem roade pentru Dumnezeu. Sistemul nostru, spiritual de apărare (zidul) este la pământ şi diavolul câştigă un punct de sprijin, un cap de pod. Urmarea este o răcire a temperaturii noastre spirituale şi o decădere în sărăcia sufletului.