Dificultatea înţelegerii acestui proverb reiese şi din numărul mare de tălmăciri ce i s-au dat.
Un om care se izolează urmăreşte împlinirea propriei sale dorinţe şi se revoltă împotriva oricărei judecăţi sănătoase. Este neconformistul, care insistă să i se facă pe plac, chiar atunci când opinia lui este în vădită contradicţie cu metodele şi cunoştinţele dovedite în mod clar corecte. El sfidează înţelepciunea sănătoasă prin afirmarea eului său.
Versiunea RSV traduce total diferit acest verset: „Cel ce este înstrăinat caută pretexte pentru a respinge orice judecată sănătoasă." Cu alte cuvinte, cel înstrăinat caută scuze pentru a-şi justifica tot felul de purtări iresponsabile.
Traducerea lui Knox este oarecum similară, neavând nevoie de nici o explicaţie: „Nu e om care să caute mai repede pretexte decât cel ce rupe relaţiile cu un prieten. Dar el nu are niciodată dreptate."
Comentatorii evrei cred că acest proverb elogiază viaţa de separare faţă de păcat şi nechibzuinţă. Omul care procedează aşa urmăreşte interese proprii superioare, dând dovadă de adevărată înţelepciune. Deşi interpretarea aceasta e valabilă în esenţa ei, nu e plauzibilă în lumina textului.