Proverbul acesta se referă probabil la un judecător sau alt slujbaş public ce-şi sporeşte conturile bancare prin mita ce o ia. Procedând astfel el încalcă principiile dreptăţii şi se compromite. Dar, ceea ce e şi mai grav, aduce necazuri nesfârşite peste familia sa. Omul care refuză să primească mita este cel ce-şi preţuieşte viaţa.