Omul egoist nu scoate pe piaţă cerealele când este foamete, sperând să obţină un venit mai mare după ce preţurile vor urca. Este un profitor, care se îmbogăţeşte de pe urma sărăcirii şi înfometării altora. Nici nu e de mirare că oamenii îl vor blestema, întrucât ei au nevoie de unul care să le împlinească acum nevoia lor disperată de alimente. Lumea piere din lipsa pâinii vieţii. Pâinea se dă şi se va da pe gratis. Noi avem această pâine, pe care trebuie s-o împărţirii cu cei din jurul nostru. Atunci, ce mai aşteptăm? Binecuvântarea se va odihni peste cel care vinde cerealele, adică răspândeşte vestea bună a evangheliei.