Cu cât vorbim mai mult, cu atât sporeşte posibilitatea de a spune ceva greşit, nelalocul lui. Vorbăreţii impulsivi trebuie să ia bine seama la acest verset. Pofta de a vorbi la nesfârşit duce adesea la exagerări, la dezvăluirea unor secrete şi confidenţe ce ţi-au fost făcute în particular şi la toate celelalte păcate ce însoţesc această slăbiciune. Încercarea de a întrerupe gluma rostită de cineva adesea dă naştere la povestiri deocheate. Înţelept este omul care dă dovadă de stăpânire de sine în vorbirea sa. El se va cruţa pe sine de multe momente penibile, de nevoia de a-şi cere scuze şi de păcate propriu-zise.