Omul dominat de un spirit de ură nu se va mulţumi să ierte şi să uite, ci va ţine cont de orice frecuşuri şi certuri, punându-le la dosar. În schimb, inima plină de iubire trage perdeaua uitării peste greşelile şi eşecurile altora. Desigur, aceste greşeli şi eşecuri trebuie mărturisite şi lepădate, dar dragostea nu bârfeşte cu privire la ele şi nu întreţine o atmosferă de intrigă.